ANCHETĂ DE OPINIE
De la Marea Unire încoace, România a avut mereu o problemă cu minoritatea maghiară. Au fost momente în care a gestionat-o mai bine şi altele în care s-a comportat mai puţin inspirat. Recent, am asistat la o nouă provocare a naţionaliştilor extremişti maghiari pe teritoriul românesc. Guvernul şi preşedintele României au reacţionat într-un mod aplaudat de unii, criticat de alţii. În numărul de faţă al revistei, vă prezentăm opiniile unor politicieni din opoziţie, care aparţin generaţiei tinere, şcolite în Occident, şi care provin din mediul universitar. Aceste atribute îi arată nu numai ca pe cei care vor conduce mâine ţara, dar şi ca pe vectori de opinie foarte importanţi, care pot influenţa mentalitatea colectivă.
Aşadar, le-am adresat două întrebări:
1. Cum consideraţi că trebuie să se raporteze autorităţile române la minoritatea maghiară, astfel încât să nu permită izbucnirea şi alimentarea unui conflict interetnic, dar nici încălcarea Constituţiei sau a altor legi?
2. Care sunt motivele pentru care toate guvernele postdecembriste au avut o relaţie mai degrabă timorată cu reprezentanţii minorităţii maghiare, astfel încât au permis existenţa şi participarea la guvernare a unui partid etnic, UDMR, şi au lăsat nesancţionate o seamă de încălcări flagrante ale legilor statului român de către extremiştii unguri?
ANDREEA PAUL (VASS)
Prim-vicepreşedinte al PDL
"România dă clasă Ungariei, în privinţa tratamentului minorităţilor naţionale"
1. Răspunsul nu e prea complicat: aplicând legea şi practicând o diplomaţie prudentă. Înainte de a face declaraţii în numele statului român, e necesar să luăm în calcul şi impactul lor pe termen lung, nu doar câştigurile electorale facile pe termen scurt. Fiindcă să te tot legi de naţionalismul extremist, fie maghiar, fie român
