Foto: cotidianul.ro

Războiul orb dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta poate aduce, prin ricoşeu, şi lucruri bune. Cei doi nu scapă nici un prilej să-şi facă reproşuri şi să declare că datorită acţiunilor sau neglijenţei unuia sau altuia se întâmplă lucruri rele pentru români.

Aflat la Fundulea, la un eveniment organizat de o firmă portocalie deţinută de familia fostului ministru al Agriculturii Stelian Fuia, Băsescu a acuzat guvernul că tolerează dominanţa traderilor de materii prime agricole.

„Sunt 4-5 mari firme străine care domină piaţa achiziţiilor de cereale. Acest lucru ar trebui cercetat de Consiliul Concurenţei pentru că diferenţele între preţurile de achiziţie sunt foarte mici, de un euro la tona de grâu. Oare această cartelizare nu ar trebui observată şi de guvern şi de Consiliul Concurenţei?“, a spus Băsescu.

Replica lui Ponta nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Premierul a spus că preşedintele pune pile permanent pentru sponsorii săi baroni din agricultură: „Noi ne gândim la toţi agricultorii din România, nu la ăia 3-4 care îi sponsorizează campania preşedintelui“.

Dincolo de fricţiunile dintre cei doi, extrem de important este că situaţia agricultorului român a ajuns în atenţia autorităţilor. Cotidianul.ro a scris în urmă cu o săptămână cum fermierul, cel care a pus sămânţa în pământ, s-a îngrijit de ogoare, a cheltuit cu întreţinerea şi recoltarea, este cel care abia dacă îşi scot cheltuielile, în timp ce intermediarii fac milioane. Ideea este următoarea: în România funcţionează un sistem ciudat, care permite intermediarului să-i râdă în nas producătorului. Marii traderi de cereale, ca Bunge, Ameropa, Alfred Toepfer, Nidera, Cargill sau Glencore, tranzacţionează între 30 şi 50% din grâul românesc, deşi nu cultivă nici un hectar.

Indiferent de unde s-a informat Băsescu – şi alte publicaţii, ca ZF de exe