După ce un comunicat OMS anunţa, la 20 iulie, un nou caz de infecţie confirmată cu virusul A H7N9 la om (primul după 29 mai), ridicând totalul cazurilor confirmate în laborator la 134, din care 43 de decese, iată că săptămâna aceasta încep să se precipite ştirile privind noul virus aviar. Pentru început, cele mai importante publicaţii ştiinţifice ale lumii – Science şi Nature – au publicat miercuri (7 august) scrisoarea semnată de un grup de 22 de cercetători din toată lumea, privind necesitatea de a aprofunda studiul acestui virus, înainte de venirea iernii în emisfera nordică, atunci când ar putea deveni posibilă izbucnirea unei epidemii.

Gain of function Despre ce este, mai exact, vorba? Despre experimente care ar putea intra în categoria „gain of function“, în urma cărora ar putea rezulta tulpini cu virulenţă crescută sau cu transmisibilitate interumană ridicată. Mai exact, pentru a putea înţelege procesele moleculare pe care le implică infecţia cu virusul H7N9, cercetătorii vor să poată manipula genetic tulpinile, rezultând astfel virusuri gripale rezistente la medicamentele antivirale, cu virulenţă ridicată. Experimentele propuse ar viza: • imunogenicitatea virală (manipularea virulenţei şi a transmisibilităţii, pentru a vedea efectul asupra imunogenicităţii) • adaptabilitatea (potenţialul virusului aviar de a se adapta unor noi gazde – mamiferele) prin abilitatea virusurilor gripale de reasortare genetică • la medicamente (ar fi necesară evaluarea stabilităţii mutaţiilor ce conferă rezistenţă la inhibitorii de neuraminidază, precum şi răspunsul la terapia complexă sau monitorizarea markerilor de apariţie a rezistenţei) •transmisibilitatea (adică studii care ar creşte transmisibilitatea virusului la mamifere) •patogenicitatea. Apelul celor 22 către întreaga comunitate ştiinţifică este însoţit de asigurările acestora că orice astfel de cerce