Valentina Ursu în dialog cu Valentin Dulce, Grigore Donică și Dorin Duşceac.
Potrivit Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, actualmente, peste hotare sunt în jur de 600.000-700.000 de persoane - ceea ce constituie circa 26 la sută din forţa de muncă naţională - care au transferat în Moldova 1,5 miliarde de dolari în anul trecut. Migraţia este orientată, în mare parte, spre Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente, preponderent Rusia.
Sînt sau nu patrioţi cei plecaţi la muncă în străinătate? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.
Se apropie 27 august, ziua proclamării independenţei Republicii Moldova. În preajma aniversării a 22-a, fâlfâie tot mai mult tricolorul, chiar şi pe Facebook, acolo unde lumea se înghesuie să spună cât de mult îşi iubeşte ţara.
Iată ce cred trecătorii, întâlniţi ocazional în stradă, despre sentimentul de dragoste şi devotament faţă de Patrie şi de popor, statornicit în decursul istoriei.
Valentina Ursu x Valentina Ursu - „Pentru moldoveni patriotismul înseamnă bani. Până în '89, mai însemna ceva: Patrie, tradiţie, credinţă, moştenire. În ziua de astăzi nu. Unde sunt bani, acolo este şi Patria.”
- „Da, sunt mândră, deşi am foarte multe regrete, că s-ar putea şi mai bine. Dar evident că sunt mândră. Cum poţi să trăieşti în ţara ta şi să nu fii mândru?”
- „Pentru mine patriotismul e suflet deschis. Eu iubesc foarte mult Moldova. Eu am lucrat şi în Germania, şi în Austria, şi în România, dar Moldova pentru mine e Moldova. Eu mă simt aici acasă.”
- „Acei care nu sunt patrioţi se duc din Moldova.”
- „Patriotismul e mândria că suntem pe plaiul acesta, că suntem la Nistru, suntem la Prut, că ţinem minte pe Ştefan. Sunt mândru că sunt moldovean.”
- „Nu am nicio mândrie, absolut, deşi sunt cetăţean conştien
