Necunoscutele creierului

O avalanşă de studii publicate în revistele internaţionale de vârf ne reaminteşte că neuroştiinţele rămân unul din principalele domenii de cercetare către care se îndreaptă nu doar speranţele pacienţilor şi interesul oamenilor de ştiinţă, dar şi o mare parte din fondurile – publice sau private – investite în R&D. Duminică (4 august), două studii apărute în Nature Neuroscience descriu rolul pe care topoizomeraza 3β (Top3β) ar putea să-l joace în funcţionarea neuronilor. Top3β se leagă de ARN mesager codificat de gene ale căror funcţii neuronale au fost asociate cu schizofrenia şi autismul, promovând, prin interacţiunea cu proteina FMRP, expresia ARNm crucial pentru dezvoltarea neurologică şi pentru sănătatea mintală1. Studiul unei regiuni din nord-estul Finlandei, unde incidenţa schizofreniei este ridicată, a relevat faptul că în mai multe cazuri există microdeleţia regiunii 22q11.22, locusul genei Top3β, mutaţie care creşte riscul afectării cognitive şi al schizofreniei2. Practic, ipoteza lansată este că ar exista o legătură genetică între intelectul redus, schizofrenie şi autism. „Seria“ a continuat marţi, cu un studiu3 din Nature Communications, vizând impactul privării de somn asupra apetitului. Interesant, cu ajutorul imagisticii funcţionale, cercetătorii de la University of California, Berkeley, au observat că, în absenţa somnului, ariile cerebrale superioare implicate în evaluarea alimentelor au avut o activitate semnificativ scăzută (faţă de normal), reacţie dublată de amplificarea activităţii de la nivelul amigdalei. Rezultatul? La subiecţii privaţi de somn, s-a înregistrat o dorinţă crescută de a consuma alimente bogate în calorii, proporţional cu severitatea oboselii. Iată, deci, că epidemia de obezitate din ţările dezvoltate îşi găseşte o (nouă) explicaţie în stilul de viaţă. Şi, dacă ne gândim că România stă c