Gafele majore de strategie ale guvernanţilor şi cartelurile, care căpuşează o piaţă unde regulile concurenţei nu reuşesc să se impună, fac ca România să nu profite de pe urma unui an agricol bun. Sursa: REUTERS

Avem o recoltă cu 40% mai mare ca anul trecut la grâu, şi creşteri importante la alte recolte de cereale, potrivit autorităţilor, dar preţurile au scăzut dramatic, ceea ce subţiază la maximum câştigurile agricultorilor. EVZ a identificat cel puţin cinci elemente, măsuri nefaste ale Ministerului Agriculturii, condus de Daniel Constantin, completate de jocuri murdare ale pieţei, din cauza cărora ne-am ratat şansa de a profita de pe urma unui an agricol bun, ceea ce va avea cu siguranţă impact şi asupra creşterii economice.

1. Un posibil cartel al traderilor care au fixat preţurile la cereale. De câteva săptămâni bune, principalii jucători din domeniu au tras semnale de alarmă că preţurile obţinute din vânzarea recoltei sunt cu 40 – 45% mai mic decât anul trecut, şi nu doar pentru că este o producţie excepţională, ci şi din cauză că la mijloc ar fi o înţelegere a cumpărătorilor. Ieri, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie în rândul "greilor" care fac achiziţii pe piaţa cerealelor, suspectând o posibilă înţelegere asupra preţului acestora. Concret, se bănuieşte că aceştia s-ar fi înţeles să acorde un preţ redus producătorilor agricoli pentru cereale, ceea ce a scăzut substanţial veniturile celor din urmă. "Având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare", a declarat ieri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. "Este o mare nemulţumire la nivel de agricultori, pentru că între 140-145 de euro la nivel de fermier şi 197 de euro cât se vinde grâu