Marius Rotar, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, este fan Universitatea Craiova din copilărie şi deplânge moartea marelui fotbalist Costică Ştefănescu faţă de care are doar admiraţie şi respect.
Scrisoarea ardeleanului Marius Rotar se numeşte „Craiova mea“ şi în ea vorbeşte cu atâta pasiune despre U Craiova, despre jucătorii care au purtat culorile alb-albastru şi despre marea pierdere suferită în aceste zile de echipă şi suporteri, stingerea din viaţă a fostului căpitan al U Craiova, Costică Ştefănescu.
Marius Rotar este preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“ şi profesor universitar la Alba Iulia.
Scrisoarea sa, de rămas bun de la Costică Ştefănescu, vorbeşte şi despre liberul arbitru şi dreptul fiecăruia de a-i fi respectate deciziile şi ultimele gesturi, indiferent de comentariile ulterioare.
Redăm mai jos scrisoarea acestuia:
„Craiova mea
7 ani am avut când m-am îndrăgostit de Universitatea Craiova. Am prins marea echipă şi de atunci am rămas iremediabil legat de simbolurile alb-albastre, chiar dacă sunt ardelean 100%. Unii amici chiar râd de mine, neputând înţelege cu pot să iubesc o echipă din Oltenia.
Am şi văzut marea echipă în 1984 sau 1985, dacă nu ma înşel, într-un meci cu FC Baia Mare când Universitatea a câştigat cu 1-0, printr-un gol măcar de Bicu (Irimescu a tras în bară, ţin bine minte, de au îngheţat moroşenii). Când a marcat Bicu am ţipat de bucurie, pupând vreo doi oameni din jur şi unul dintre ei mi-a zis: “Stai copile, că n-au marcat ai noştri!!!!”
Am mai văzut Universitatea pe viu de mai multe ori. Odată, când eram student, am mers la un meci cu U Cluj, pierdut cu 0-3, iar Craiova mea a jucat atât de prost poate şi pentru că, în toată repriza secundă, nişte ciori au stat în jumătatea lui “U” şi oltenii nu s-au apropiat de poarta adversă.
Una dintre cele mai tris
