Clujenii prezenţi astăzi în parcul etnografic din Cluj au asistat la o "lecţie" de secerat specific Maramureşului. La final moroşanii au încins o mini-petreceră, cu muzică şi dans specifice zonei.
Pătlăguţa şi Dumitru Hodor, din Maramureş, le-au arătat vizitatorilor Parcului Etnografic din Hoia modul cum se seceră grâul în zona care provin.
"La noi se seceră în august, când se coace grâul, atunci se coace holda, când se coace se încrââligă spicele, aşa ştim că e coaptă. Se seceră, se mai taie şi coasa şi strângem şi după coasă, dar mai mult secerăm că nu se pradă grâul aşa ca după coasă", povesteşte Pătlăguţa Hodor, o maramureşancă de 68 de ani din Bârsana, căsătorită în comuna Strâmtura.
Seceratul a început în jurul orei 11, cu o rugăciune. Participanţii au legat spicele în snopi, pe care i-au pus în clăiţe. În cadurl secerişului s-a şi cântat, iar după masă cei trei muzicanţi din Maramureş prezenţi au dat tonul muzicii inconfundabile specifice zonei, clujenii fiind invitaţi să intre în horă, atât la figurat cât şi la propriu.
Spre deosebire de începutul secerişului spicelor, la "muzică şi dans" au fost prezenţi destul de puţini clujeni. Totuşi, reprezentanţii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Asociaţia Maramureşenilor din Cluj-Napoca le vor propune în viitor un workshop de dans maramureşan.
"Puţin ne-am
