Considerată mai degrabă un pretext pentru a trage chiulul de la responsabilitățile zilnice, depresia post-vacanță reprezintă o stare cât se poate de reală pentru care nu există nicio pilulă magică. Vestea bună, spun specialiștii, este că efecte sunt de scurtă durată.

Andreea Ciulac

Singurul neajuns al concediul este că se termină, obișnuiesc să glumească cei care își planifică viața în jurul zilelor libere. Iar nostalgia post-vacanță „lovește” exact în momentul în care petrecăreții dau cu ochii de lucrurile care îi forțează să revină cu picioarele pe pământ: avalanșa sarcinilor de serviciu, rafturile goale din frigider plus vraful de facturi neplătite. Și chiar nu sunt încadrate ca fiind o boală, simptomele de anxietate, tristețe excesivă sau lipsa concentrării îi pot arunca în depresie până și pe cei mai optimiști dintre noi.

Reguli simple care te readuc cu picioarele pe pământ

Culmea, apropierea vacanței are un efect similar asupra creierului uman. „Nu mai este nevoie de nicio statistică pentru a observa că în apropierea concediului, starea de spirit se schimbă, cheful de muncă se atenuează, concentrarea scade. Toate aceste modificări apar pe fond psihic și se datoreaza serotoninei, cunoscută și sub numele de hormonul bunei-dispoziții”, explică Monica Burcea, psihoterapeut și Fondator al centrului de Terapie prin Râs Mandarin, singurul de acest gen din țară.

Pe finalul concediului, stările revin însă și mai abitir. Oamenii întâmpină greutăți în a se readapta la un program regulat, care nu le permite libertatea de a lenevi ore în șir la soare ori de a se culca târziu în noapte. „Nu vorbim de o depresie în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă de o perioadă de reacomodare fizică și pihică. Poate dura între câteva zile și o săptămână și este resimțita de fiecare persoană în parte într-un mod diferit. Sunt oameni care intră mai uș