Privite retrospectiv, ultimele rânduri pe care jurnalistul timișorean Oscar Berger le-a scris și publicat în ziarul Timișoara, pentru care maestrul a trudit în decursul atâtor ani, pot părea că au un pronunțat caracter de testament lucid.

Cu stilul său firesc și natural, bine cumpănit și fără încrâncenare, maestrul Oscar Berger a pus degetul pe rana adâncă a realităților românești, pledând discret, dar asumat, pentru…luciditate.

Luciditate jurnalistică, în asumarea menirii care îi este încredințată presei, aceea de a identifica și de a rosti ADEVĂRUL, cu tărie și fără niciun fel de menajamente, rod al unor înțelegeri meschine:

“Majoritatea moderatorilor, analiștilor de la redacțiile de știri de la mult prea multe televiziuni, care deși în talk-showuri comentează perfect de ani de zile adevăratele probleme ale guvernărilor, nu își dau seama că în loc să trateze în glumă, la distracție, aceste situații, ar trebui ca de fiecare dată, fără drept de apel să… ACUZE.“,

a scris Oscar Berger.

Luciditate civică, în asumarea realităților unei economii capitaliste căreia maestrul îi percepe și semnalează decadența la nivel european, dar ale cărei vicieri de natură “neosocialist comunistă” au reușit “să distrugă în întregime noțiunea unei țări normale la noi”:

“Nici un angajat, chiar și mulți dintre cei din economia privată – care au fost angajați și înainte de evenimentele din decembrie 1989 – nu își dă seama că printr-o muncă în care o treime sau o jumătate din timpul lor de lucru ”taie frunze la câini” sapă cu spor la dispariția locului de muncă.

În principiu, majoritatea cetățenilor din țara noastră ar trebui să își dea seama că indubitabil a sosit timpul când nu se mai poate și nu se va mai putea consuma mai mult decât produci“,

mai scrie cu îndreptățire maestrul Oscar Berger.

Luciditate în asumarea efemerității unei situați