Baciul Constantin Cazimir, din Topolăvăţul Mare, judeţul Timiş, creşte oi de peste 40 de ani, iar în acest moment deţine 450 de capete. L-am întâlnit recent la un târg agricol tradiţional, la Timişoara. A fost invitat să îşi expună mioarele.

Când a aflat că suntem de la presă, a ţinut foarte mult să îşi spună dezamăgirile de crescător de animale bănăţean, pentru ca autorităţile să afle despre adevăratele problemele cu care se confruntă fermierii.

„Nu avem o piaţă stabilă de desfacere!”

Cazimir susţine că una dintre cele mai mari probleme ale crescătorilor de ovine este faptul că nu există o piaţă stabilă de desfacere unde ei să îşi vândă produsele – carne, lapte, brânză, lână, oi şi miei în viu. Totul se face la întâmplare, fiecare cum se descurcă. Din această cauză, creşterea ovinelor este dificilă, iar veniturile puţine.

„Piaţa şi-o face fiecare aşa cum crede. Nu poţi să spui că e un loc sigur pe care îl ştii, unde vin clienţii şi fermieri, iar treaba merge”, a apus baciul. Kilogramul de lână îl vinde cu 2 lei, iar brânza, cu 15 lei. Carnea în viu se caută numai în preajma Paştelui, când fermierul reuşeşte să mai dea 40-50 de miei, în rest, foarte rar sau deloc. Ovina matură nu este cumpărată aproape de nimeni. Românul nu este obişnuit să mănânce carne de oaie. Baciul s-ar bucura dacă ar putea vinde la arabi, unde carnea de oaie are multă căutare, dar piedicile birocratice sunt prea mari pentru ca el, un simplu crescător de oi dintr-o cumună izolată din Câmpia de Vest, să le poată depăşi.

Când e vorba de autorităţile agricole, baciul îşi exprimă dezamăgirea. „Ce, crezi că te ascultă cineva? Ori că vorbeşti cu pereţii ori cu ele, e totuna”, s-a plâns omul.

Ar vrea să îşi vândă marfa pe pieţele UE

O altă problemă o reprezintă ajutorul financiar pe cap de animal şi impozitele mult prea mari. Cazimir susţine că autorităţile