Apelativul "rom" se referă la originea etnică, administraţia nu îl utilizează şi vorbeşte doar despre cetăţeni români şi bulgari, notează sursa citată .

Între 15.000 şi 20.000 de romi trăiesc în Franţa în locuinţe improvizate sau pe străzi, majoritatea provenind din Bulgaria şi România. Cetăţeni români sau bulgari în marea lor majoritate, migranţi din motive economice sau pentru a fugi de discriminări, ei sunt supuşi până la 1 ianuarie 2014 unor restricţii de angajare pe piaţa muncii, comentează La Voix du Nord, din Franţa. O parte dintre ei provin din ţări din afara UE, precum Serbia, Bosnia sau Republica Moldova.

Ei sunt concentraţi în cinci departamente din regiunea pariziană şi în jurul oraşelor Lille, Marsilia, Lyon, Nantes, Toulouse, Nisa, Strasbourg, Montpellier şi Grenoble, potrivit unui raport al Inspectoratului general al administraţiei (IGA), citat sâmbătă de cotidianul francez.

Romii reprezintă cea mai mare şi cea mai săracă minoritate etnică din Europa. Sedentari, sărăcia îi obligă să trăiască pe străzi sau în locuinţe improvizate la periferii. Ei nu trebuie confundaţi cu nomazii de naţionalitate franceză, pentru care municipalităţile trebuie să amenajeze spaţii speciale, scrie site-ul citat. Apelativul "rom" se referă la originea etnică, administraţia nu îl utilizează şi vorbeşte doar despre cetăţeni români şi bulgari care trăiesc în tabere ilegale sau în structuri de inserţie specializate.

Cele mai mari bidonville-uri, unde municipalităţile nu acordă întotdeauna acces la apă sau pentru colectarea gunoiului, au cele mai multe probleme sanitare, de salubritate şi securitate, conform IGA. Poliţia consideră că majoritatea sunt focare de delincvenţă (furt, prostituţie, furt de cupru etc.), sub controlul unor bande conduse din România sau Bulgaria. Bindonville-urile sunt evacuate în mod regulat, ca urmare a unei ho