de Dumitru CHISELIŢĂ
dumitruchiselita@tribuna.ro
25 august 2013 21:53
0 vizualizari
A-A+ „Au rămas mulţi câini fără stăpân (...) şi sunt adunaţi în adăposturi temporare, 70% dintre ei fiind eutanasiaţi”. Nu este o ştire despre maidanezii de pe teritoriul statului român, ci dintr-o ţară mult mai avansată: SUA. Care mai are reputaţia de a avea tot felul de sensibilităţi în materie de political şi animal correctness. Şi totuşi, atunci când câinii vagabonzi devin un pericol, omul primează animalului. Sunt şi reglementări speciale, federale, statale sau locale. Conform „Environmental Protection Act”, toţi câinii neînsoţiţi aflaţi pe domeniul public sunt socotiţi câini vagabonzi, indiferent dacă au zgardă, au fost „ştampilaţi” sau microcipaţi, iar responsabilitatea autorităţilor este ca aceştia ori să fie returnaţi de urgenţă proprietarului, ori să fie trimişi, tot de urgenţă la un adăpost de câini comunitari, unde vor fi adăpostiţi vreme de şapte zile. După 7 zile, aceştia ori devin automat proprietatea adăpostului care îi poate păstra, dona unui nou proprietar sau, „urmând sfatul veterinarului”, „put the dog to sleep”, care e o exprimare extrem de finuţă pentru eutanasiere. Numărul de câini vagabonzi la Sibiu iar a crescut, la fel cum şi numărul de oameni muşcaţi de aceste potăi este ridicat. De unde ştiu că a crescut? Păi, daţi o tură prin oraş. Chiar şi noaptea, sau mai ales noaptea. Şi dacă spun că aceste haite sunt periculoase, iar sar „iubitorii de animale” cum că cuţucuţu muşcă doar oameni răi, că au şi ei viaţă, că asta e distracţia lor săracii şi că, în principiu, siguranţa omului nu face doi bani faţă de liniştea cotarlei de a hălădui, alerga, ataca, individual sau în gaşcă, pe uliţele unui oraş Sibiu extrem de medieval în această privinţă. Interesant, iubitorii ăştia de animale sunt foarte discriminatori chiar cu animalele. E adevărat, nu a