Unităţile de învăţământ nu stau prea bine la capitolul dotări cu biblioteci. În judeţul Dolj, statisticile arată că 208 unităţi de învăţământ

au biblioteci, iar alte 108 nu au avut şi nici nu au încă o asemenea dotare.

Dragostea pentru lectură se dezvoltă de obicei la şcoală. Mii de copii însă nu au la îndemână cărţi de poveşti nici pentru clasele elementare. Fragmentele din manualele şcolare sunt singura pastilă de literatură pe care o consumă elevii, prea puţină pentru a-şi forma vocabularul, dar şi pentru a-şi forma un bagaj corespunzător de cultură generală. Şi nu este vorba doar de câteva cazuri. Situaţia este valabilă pentru întreaga ţară, dar şi pentru judeţul Dolj. O statistică solicitată de Ministerul Educaţiei arată că, în general, unităţile de învăţământ care funcţionează ca structuri nu au biblioteci, fiind afectaţi în special elevii din clasele primare. Sunt 108 cazuri de acest gen numai în Dolj, printre care se află Şcoala de la Schitul, comuna Braloştiţa, Şcoala Piscani din comuna Brădeşti, Şcoala Răcarii de Jos. În locaţiile fără bibliotecă nu sunt nici librării care să acopere deficitul creat de lipsa bibliotecilor.

Importanţa lecturii, expusă la cercurile pentru învăţători

Lectura nu este însă un aspect de neglijat, mai ales la clasele primare. Şi acest aspect reiese şi din cercurile pedagogice ale învăţătorilor, care, nu de puţine ori, au subliniat faptul că literatura dezvoltă în primul rând orizontul afectiv şi cognitiv al şcolarului. Contribuie, de asemenea, la dezvoltarea comunicării verbale şi scrise. Totodată, „formarea şi dezvoltarea competenţelor de citire la elevi constituie o activitate importantă a procesului învăţării la clasele primare. În clasele I şi a II-a, elevii învaţă să citească, iar în clasele a III-a şi a IV-a citesc pentru a învăţa, citirea devenind un instrument de învăţare şi o tehnică