Deşi cu întârziere faţă de eveniment, postez mai jos un material video de la protestul Salvaţi Roşia Montană. El există dar presa evită din considerente financiare să abordeze subiectul. Oamenii există, sunt în stradă, chiar dacă nu îi vedeţi la Televizor.
Subiectele uzuale abordate de mine nu au legătură cu această temă, dar pentru că mi se pare că evenimentul nu a fost mediatizat am decis să oferim puţină diversitate de opinii.
Acum câteva zile o comisie parlamentară şi a Ministerului Culturii a fost la Roşia Montană.
Te-ai fi gândit că vor să salveze ceva... da de unde. După ce au izolat protestatarii cu ajutorul unei echipe particulare de securitate, s-au plimbat pe acolo spunând că e bun Patrimoniul Naţional, dar e nevoie de locuri de muncă. Nu e ceea ce vreau să aud de la Ministerul Culturii. Aurul trece, Patrimoniul Naţional este etern. Distrugerea acestuia este o ruşine. Mulţi din politicienii prezenţi acolo, acum vreo doi ani, erau principalii opozanţi ai proiectului... acum Nu mai sunt.
Cam asta e cu toată clasa noastră politică iar speranţe deloc.
Partea proastă este că în toată Lumea este la fel(adică nu doar la noi e aşa) şi nu prea avem spre ce aspira. De aceea e nevoie de o societate civilă puternică deoarece doar ea mai poate tempera politicienii.
Câteva gânduri din timpul protestului:
" Tot ce se întâmplă aici este din lăcomie".
" Dacă se va întâmpla ceva aici ne vom pune copii pe cupele excavatoarelor".
" Noi nu mâncăm aur, nu bem aur, doar nu vrem decât ape curate".
" Aurul sunt oamenii".
" De noi depinde ţara noastră, de noi depinde Roşia Montană".
" Datoria jandarmilor este să protejeze cetăţenii şi nu să îi bată".
"Basarabia e România!".
