După o pauză îndelungată, de aproape un an, Guvernul a reluat, în discursul public, tema ierarhizării investiţiilor publice în funcţie de eficienţă, anunţând că lista acestora va fi finalizată până la sfârşitul lunii octombrie. Potrivit ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea, Executivul va adopta peste trei săptămâni criteriile de alegere a celor mai importante proiecte finanţate din bani publici, iar pentru evaluarea lor, Finanţele vor înfiinţa un nou departament.
Cum s-au risipit până acum banii
Fără doar şi poate, într-o economie normală, investiţia publică reprezintă unul dintre motoarele principale de stimulare a creşterii: creează locuri de muncă şi aduce venituri importante la buget. În România, statul a iniţiat în ultimii ani peste 40.000 de proiecte de investiţii publice şi astfel am ajuns - teoretic doar – campioana Europei, atât ca pondere a acestor cheltuieli în PIB, cu 4,7%, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, de 14%.
Cu toate acestea, impactul asupra creşterii economice, încasărilor bugetare sau creării de noi locuri de muncă a fost marginal. Infrastructura, fie ea rutieră, feroviară, spitalicească, educaţională sau energetică, a rămas precară.
De altfel, în ultimul Raport anual al Consiliului Fiscal se precizează clar: „Deşi România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare cheltuială de investiţii publice în cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, state precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia, cu cheltuieli de investiţii mai mici, au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României”.
Cu alte cuvinte, banii s-au risipit. Pe săli de sport construite în comune cu 500 de locuitori, pe bazine de înot plătite cu sute de mii de euro, dar neîncepute, pe contracte semnate cu firme care au intrat în faliment
