Farmacişti sau speculanţi? Mulţi români sunt victime sigure ale marketingului agresiv şi ale goanei după profit practicate de marile lanţuri farmaceutice, cauzate în special de faptul statul face plăţi cu întârzieri de peste un an

Odată intrat într-o farmacie, poţi crede că te afli, de fapt, la un stand de cosmetice dintr-un supermarket. Discuţia cu unii farmacişti îţi dă impresia că ai în faţă un vânzător înnăscut, şi nu un om care a jurat că „nu va accepta sub niciun motiv ca activitatea sa să fie utilizată împotriva sănătăţii și vieţii omului“. De cele mai multe ori însă, politica unor lanţuri de farmacii atentează la buzunarul oamenilor, care ajung să plătească pentru medicamente sume mult mai mari decât ar trebui.

Lipsa medicamentelor generice de la rafturi, adaosuri comerciale exagerate sau recomandări suplimentare făcute pacienților speculând impasul în care aceştia se află sunt doar câteva metode. Cum insolvența lovește anual în jur de 200 de farmacii independente, piața ajunge să se împartă între marile lanțuri de retail farmaceutic, care au demarat în ultimul timp o adevărată ofensivă de marketing. Sursa tuturor relelor este faptul că România este singura ţară din Europa în care este admis ca un distribuitor să deţină şi farmacii, crede Marius Bizom, reprezentant al Grupului Ethica, grup care reuneşte cele 258 de farmacii independente ce au scăpat deocamdată de faliment. „Sunt distribuitori care deţin şi laboratoare de analiză, policlinici, spitale. Astfel se poate ajunge ca sănătatea publică să devină o afacere profitabilă prin controlul tot mai pregnant al domeniului sanitar“. Situaţia are ca efect vitregirea farmaciilor independente, care nu beneficiază de aceleaşi discounturi sau, şi mai grav, nu sunt aprovizionate în egală măsră precum cele aflate sub umbrela unui mare producător.

Genericele de sub preş

De cele m