Inițial, Sălajul a fost confundat constant cu Vasluiul, într-atît încît pînă și hărțile școlare ajunseră să fie tipărite cu „Vaslui 2“, respectiv, în edițiile mai noi, „spațiu de umplutură care cică nu e Vaslui, deși nimeni n-a găsit vreo diferență“. Ulterior, etnologi serioși au studiat problema și, după multă vreme, au găsit mult iubita diferență: dacă vas luienii întîi se îmbată și apoi violează sticla, sălăjenii pun munca pe primul loc și, prin urmare, fac lucrurile fix invers.

Din fericire, mai există și sălăjeni serioși, care nu mîngîie libidinos apa minerală în hypermarket și nici nu momesc sticle de Pepsi în ganguri întunecoase. Horațiu F. (44 de ani) reușise să stea departe de ispită. Dacă se îmbăta, el lăsa sticla grijuliu deoparte, o mîngîia părintește, îi citea, probabil, povestea cu Albă ca Zăpada și apoi mergea să-și bată ardelenește nevasta. Totul, pînă într-o seară, cînd s-a culcat liniștit și s-a trezit fugind după nevastă cu toporul.

Pînă la această oră, anchetatorii n-au putut scoate de la el și explicația fenomenului. E drept, omul a încercat, dar declarația sa a constat exclusiv din sunete guturale vag articulate. Polițiștii au vrut să traducă cu Google Translate, dar degeaba. Momentan, singura ipoteză viabilă pare să fie cea formulată de singura femeie-agent din zonă: „Deci, să trăiți, este foarte posibil ca numitul să fi fost oripilat de bretonul ăla penibil al soției sale și, în disperare de cauză, să fi încercat să remedieze problema. Evident, e vina lui că e țăran prost și nu știe să folosească instrumente mai subtile. Subsemnata ar fi recomandat un foarfece de vie“.

Inițial, Sălajul a fost confundat constant cu Vasluiul, într-atît încît pînă și hărțile școlare ajunseră să fie tipărite cu „Vaslui 2“, respectiv, în edițiile mai noi, „spațiu de umplutură care cică nu e Vaslui, deși nimeni n-a găsit vreo diferență“