Pentru milioanele de victime ale violenţei domestice din ultimii 20 de ani, victime tăcute în imesa lor majoritate, nu a plătit şi nu plăteşte nimeni. Închisorile României sunt pline de tâlhari, mari şi mici. Dar bătăuşii de profesie huzuresc liniştiţi, protejaţi de nepăsare şi bine hrăniţi de femeia sărmană pe care o stâlcesc la fiecare 30 de secunde Aproape 800 de femei au murit în România, în ultimii ani, din cauza violenţei domestice.Conform datelor recensământului, ceva mai mult de jumătate din populaţia cu drept de vot a României este formată din femei. Conform tuturor evidenţelor, între 80 şi 90% dintre politicieni sunt bărbaţi. Conform datelor ultimului sondaj INSCOP, violenţa domestică este una dintre cele mai răspândite forme de violenţă din societate pentru combaterea căreia românii cred că statul ar trebui să înăsprească legislaţia din cauză că agresiunile în interiorul familiei nu sunt pedepsite serios în România. În fine,statisticile publicate de Adevărul arată căîn perioada 2010- 2012, s-au înregistrat peste 65.000 de cazuri de violenţă conjugală. Marile drame şi marile cifre sunt însă cele nedeclarate şi, deci, neînregistrate. Legislaţia anti-violenţă domestică din România a fost actualizată în 2012 (legea 25/2012) prin instituirea ordinului de protecţie şi chiar a posibilităţii condamnării la închisoare a agresorilor. Dar, ca în multe alte domenii, legea se aplică prost din mai multe motive. Femeile nu sunt informate asupra faptului că există o asemena lege şi nu reclamă. Cele care au auzit de lege nu au încredere în acţiunile autorităţilor. Multe dintre femeile care au auzit de lege şi au încredere în autorităţi sunt dependente economic, nu au adăposturi, surse de venit şi nici şanse de a o lua pe cont propriu. Consecinţa? Nu reclamă agresiunile. Şi rămân la dispoziţia agr