O flotă a Germaniei naziste scufundată în Dunăre în septembrie 1944, încărcată cu tone de explozibili, s-a transformat într-un pericol ecologic pentru marele fluviu european la trecerea sa prin Serbia.
"Este o realitate faptul că în acea parte a Dunării se navighează pe propriul risc", a declarat agenţiei spaniole de presă Dusan Vojvodic, co-regizor şi scenarist al unui film documentar despre scufundarea flotei naziste de la portul sârb Prahovo, realizat în septembrie 2012, informează Agerpres.
Acest documentar reprezintă intenţia cea mai serioasă de până acum de a clarifica misterele care încă mai înconjoară operaţiunea "Donau elf", în care au fost scufundate peste 170 de nave germane pentru a evita să fie capturate de armata sovietică.
Această secţiune navigabilă nu figurează pe hărţi, iar navele circulă conduse vizual de un căpitan de la un turn din apropiere de hidrocentrala Djerdap II (Porţile de Fier), între Serbia şi România.
Date oficiale arată că există 213.000 de tone de nave de război scufundate, potrivit lui Vojvodic, care a apelat la experţi în navigaţie, tehnici militare, arheologie subacvatică şi explozivi şi a studiat arhive sârbe şi germane pentru realizarea documentarului său "Tajne dunavskog vilenjaka" (Secretele elfilor Dunării).
Navele flotilei Dunării şi Mării Negre, care s-au retras sub comanda amiralului Paul Willy Zieb, au fost scufundate într-o operaţiune secretă între 5 şi 7 septembrie 1944 pentru a nu cădea în mâinile sovieticilor. Navele scufundate, între care nave de război, dragoare, cargouri maritime şi fluviale, precum şi o navă spital, trebuiau să blocheze trecerea armatei sovietice. De atunci ele reprezintă un obstacol pentru navigaţie în secţiunea respectivă. Epavele se întind pe o distanţă de cinci kilometri şi se află la mai puţin de un kilometru de hidrocentrala Porţile d
