Ministerul Agriculturii vrea să cureţe piaţa românească de produsele atestate ca tradiţionale, dar care n-au nicio legătură cu reţetele de pe vremea bunicii. Acestea sunt pline de aditivi.

Aşadar, brânza de burduf, salamul sau pâinea de casă vor rămâne tradiţionale doar dacă vor conţine ingrediente naturale, din zona în care provin, şi dacă vor fi preparate manual. Uniunea Europeană ne-a cerut de multă vreme să curăţăm piaţa de produsele care sunt tradiţionale doar cu numele. Din toamnă, vor primi atestare, prin ştampilă, doar acele alimente care nu vor conţine aditivi, vor avea în compoziţie doar ingrediente naturale, vor fi produse manual, iar materia primă va proveni din zonele în care sunt făcute. În acest moment, în România există 4.400 de produse tradiţionale atestate. Însă o mare parte din ingredientele folosite nu au nicio legătură cu termenul “tradiţional”. Noile reglementări vor intra în vigoare din toamnă, iar producătorii au la dispozitie nouă luni să schimbe reţetele, dacă nu vor să iasă de pe piaţă. O excepţie de la regula produselor tradiţionale fără conservanţi sunt micii.

Amatorii de mititei la grătar au trecut prin emoţii serioase, pentru că UE ceruse, de la 1 iunie 2013, interzicerea comercializării micilor, pentru că aceştia conţin un conservant, respectiv bicarbonat de sodiu. Statul român a luat însă măsuri şi, în urma unei delegaţii trimise la Bruxeless, Uniunea Europeană a aprobat o derogare, care permite fabricarea şi vânzarea micilor în continuare, cu reţeta care conţine bicarbonat, un ingredient esenţial. Există însă nişte condiţii pe care România trebuie să le respecte. În primul rând, trebuie să avem grijă să folosim bicarbonatul de sodiu doar ca să facem micii mai pufoşi şi nu pentru a masca mirosul de carne stricată.

Pe de altă parte, derogarea aceasta nu ne scuteşte de continuarea demersurilor pentru a obţine din parte