Cetatea Oradea nu a mai fost aşa de asediată ca în aceste zile din 27 august 1660, când după 46 de zile, din cauza unei trădări, otomanii reuşesc să o cucerească. Pentru următorii 32 de ani aici va fi centrul paşalâcului de la Oradea. O armată de muncitori, zeci de utilaje, schele şi şanţuri adânci de până la 5 metri fac parte din tabloul de şantier desfăşurat în Cetatea medievală orădeană.
De mai bine de o lună, în Cetatea Oradea a demarat şi cea de-a doua etapă de reavitalizare a monumentului istoric medieval. Faţă de prima etapă, provocarea este mult mai mare. Acest al doilea proiect are ca obiectiv reabilitarea celor patru clădiri situate în Inelul Princiar, dar şi introducerea reţelelor de canalizare menajeră, pluvială, respectiv a instalaţiilor de apă caldă şi rece. Lucrările de canalizare şi introducere reţele de apă presupun multe greutăţi. În primul rând, se fac săpătături, în anumite zone şi până la 5 metri adâncime. De asemenea, poziţionarea reţelelor de canalizare este o lucrare de mare fineţe pentru a se asigura panta de scurgere, iar pentru a evita mişcarea reţelelor, s-a decis ca în perimetrul Cetăţii să se interzică inclusiv accesul circulaţiei cu autoturisme. "Sub poarta principală am ajuns cu săpăturile până la 4,7 m adâncime", ne-a precizat Csaba Papp, şef birou Constructorul Sălard. În aceste condiţii, întreaga Cetate este plină de tranşee, iar accesul publicului este complet interzis. Dacă până acum o lună, se mai putea pătrunde în interiroul Cetăţii, acum acest lucru este de-a dreptul imposibil. O altă provocare în cadrul acestui de-al doilea proiect este refacerea faţadei Corpului E, care s-a prăbuşit în urmă cu câţiva ani. Pe o lungime de 18 m şi cuprinzând trei nivele, faţada a trebuit refăcută cu boltă. În plus, Corpul E, fiind cel mai afectat de trecerea timpului, presupune şi refacerea acoperişului şi a bolţilor iniţiale. Astfel,
