Descoperire de ultimă oră în centrul vechi al Constanţei, spaţiu încărcat de istorie, o zonă ofertantă din punct de vedere arheologic. Cu ocazia lucrărilor de schimbare a reţelei de conductă apă şi canal din acest perimetru, au ieşit la lumină urme ale civilizaţiei străvechi pe acest tărâm dintre Dunăre şi Marea Neagră. Mai precis, cei care săpau la intersecţia bulevardului Regina Elisabeta cu Strada Arhiepiscopiei au fost surprinşi de ceea ce au găsit într-o zi obişnuită de lucru şi anume resturile trainice ale unei clădiri cu sistem de încălzire pe sub pardoseală.

Instalaţie de încălzire din perioada romano-bizantină

„Am reuşit de data aceasta să extindem un pic săpătura faţă de planul iniţial dictat strict de necesităţile constructorului şi au apărut resturile unei clădiri foarte masive din blocuri de calcar paralelipipedice, legate cu mortar, şi o parte din interiorul clădirii, care era dotat aşa numitul hipocaust, un sistem de încălzire pe sub pardoseală. Este interesantă structura în sine”, ne-a spus reprezentantul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Octavian Mitroi, membru al echipei de cercetare de la faţa locului. Specialiştii în arhologie mai spun că, după caracteristicile mortarului, ar fi vorba de o clădire din perioada romano-bizantină, între 300 şi 550 d.Hr. În plus, pe linie de obiecte, nu s-a găsit mare lucru. „Din păcate nu am găsit alte elemente de datare pentru această perioadă, precum monedele, şi chiar şi fragmentele ceramice au fost foarte rare”, a completat Octavian Mitroi.

Avem comoara. Ce facem cu ea?

Reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Arheologie Naţională de la Constanţa sunt de părere că momentan cercetarea nu prea mai poate fi extinsă. „Încercăm să obţinem o cercetare de salvare, o săpătură cum se face în arheologie, săpat la mână, nu mecanic, şi să descărcăm de sarcină arheologică acest tere