În interiorul BCR se dezvoltă de la începutul anului o structură dedicată gestionării stocului de creanţe neperformante, estimat la circa 4 mld. euro, cu management şi personal proprii care au o misiune separată de restul angajaţilor.

Austriecii de la Erste spun că structura a primit numele de cod „R-unit“. Oficialii BCR îi spuneau la începutul anului „opportunity bank“.

Conducerea acestei structuri speciale i-a fost încredinţată bancherului olandez Jurgen de Ruijter, recrutat de la RBS şi care a primit titulatura de chief workout officer, însă nu face parte cel puţin deocamdată din comitetul executiv al BCR. Reprezentanţii Erste nu vor să audă de sintagma „bad bank“ şi subliniază că entitatea denumită „R-unit“ este parte din BCR, iar conducerea acesteia face parte din managementul BCR. Totuşi, unitatea a fost înfiinţată pentru a „extrage“ din portofoliul băncii activele proaste, iar o echipă dedicată care ar trebui să ajungă la 500 de oameni nu va avea altă treabă decât să scoată bani din aceste active. La jumătatea anului erau ocupate circa 400 de posturi. Implicit, restul personalului băncii este degrevat de bătaia de cap legată de remedierea creditelor neperformante şi recuperarea creanţelor depreciate. Se poate spune aşadar că BCR are un „bad bank“ intern.

Andreas Treichl, CEO al Erste Group, afirmă că rata foarte ridicată a creditelor neperformante înregistrată de BCR (circa 30% la jumătatea acestui an) este explicată de faptul că banca a menţinut în bilanţ creanţele depreciate, spre deosebire de alţi competitori care au apelat inclusiv la vehicule înregistrate în străinătate pentru curăţarea portofoliilor. „Tot gunoiul a rămas în România, n-am scos nimic, de-asta e aşa mare rata neperformantelor. Nu ştiu dacă alţii au făcut la fel sau au mutat credite proaste prin Olanda“, spune Treichl.

Pe de altă