Organele de statistica din Germania au informat recent ca aceasta tara a reusit in prima jumatate a anului sa realizeze cel mai mare excedent bugetar din zona euro, respectiv 0,6% din produsul intern brut.
Austeritatea nu este un scop in sine
Interesant este faptul ca aceasta crestere nu pleaca de la acele exporturi, de dragul carora tarile din clubul euro se tot bat pentru imbunatatirea competitivitatii, ci de la sporul consumului intern privat si public, precum si de la revigorarea substantiala a investitiilor, ale caror efecte s-au cunoscut imediat, informeaza La Tribune.
Faptul da indicatorilor globali un alt inteles decat cel cu care suntem obisnuiti noi. Nu goana dupa o austeritate severa, menita sa imbunatateasca imaginea indicatorilor cu care se prezinta tara in lume a fost mobilul performantei nemtesti. Mobilul a fost demonstratia simpla ca strangerea curelei la nesfarsit este un mit si ca obtii mai sigur un buget sanatos largind putin cureaua, decat strangand-o in fiecare trimestru cu cate o gaura.
Austeritatea nu este un scop in sine. Este solutia de moment a celui care n-are solutie si nu exista greseala mai mare a oficialilor din economie decat sa-si faca un program de austeritate, fara sa aiba si programul imediat urmator, de crestere a consumurilor, in momentul cand tinta austeritatii a fost atinsa.
Masurile restrictive te fac sa cheltuiesti mai putin, dar nu sa castigi mai mult. Castigi mai mult atunci cand produci mai mult si produci mai mult atunci cand consumi mai mult.
Risipa se plateste
Consumand mai mult, Germania si-a marit productia, iar avantul acesta a determinat o eficienta mai ridicata sub aspectul costurilor ceea ce s-a reflectat si in exporturi. In parametrii competitivitatii, ocupa un loc important costul, iar o productie mai sustinuta determina automat co