La Transporturi s-a furat din vremea romanilor. Ei au adus în acest capăt de lume drumul, podul, apeductul și tot ei le-au văzut cum pleacă pe bucăți, în spinarea muncitorilor daci. La Transporturi s-au făurit averile înfricoșătoare ale marii burghezii de partid, palatele cu piscină în fiecare turn, limuzinele cu preț de spital orășenesc, iahturile angajaților la stat, cardurile de titan care pot achiziționa, după formarea PIN-ului, un Boeing A 380 și, desigur, micul dejun cu patru zerouri la Monte Carlo. Aici și-au făurit bogăția și obrăznicia Băsescu, Teodoru, Novac, Mitrea, Dobre, Berceanu, Boagiu, Orban, Silaghi, copiii lor, nevestele lor, bărbații lor, amantele lor și prietenii lor, fără a-i uita pe cei zece mii de profitori neprinși care și-au înzestrat familia pentru opt generații. De la Transporturi s-a furat la blană, la limita recordului mondial, s-a furat pînă la ultima picătură de energie, pînă cînd hoții au căzut lați de la efort, așa cum pățesc maratoniștii etiopieni miopi, care nu văd sosirea și aleargă traseul de două ori.

Ce caută Fenechiu, Silaghi ori Săpunaru la Transporturi? Să nu care cumva să credem că sînt produsul lipsei de cadre. Ei au fost plantați acolo din același motiv din care au fost plantați Mitrea, Băsescu, Dobre sau Berceanu, băieți cu degete de acordeonist care știu să mulgă statul și pe întuneric. Ministerul ăsta are ceva de supt în toate ungherele sale, e ca o cochilie de crab în care scobești la nesfîrșit, e ca șirul infinit al lui Fibonacci, în care fiecare hoție e suma a două hoții anterioare.

Crin Antonescu și-a făcut planuri pe termen scurt. Pînă una-alta, președinte a fost deja și e greu de stabilit științific dacă își mai dorește să fie. Dar să instaleze la Transporturi un adept al stilului "muls" își dorește. Cu banii strînși într-o vară, cu suma adunată dintr-un singur contract, se naște mai multă bogăți