Întrebare: Deci, ne-am blocat în “-isme”, fie că este vorba de capitalism, fie că este vorba de socialism?
Răspuns: Noua eră digitală generează mai multă cunoaştere şi cere mai multă cunoaştere. Mintea omului cu dezvoltare liniară nu mai poate urmări reflexele erei digitale, caracterizată prin dezvoltare exponenţială. Productivitatea muncii, crescând exponenţial, conduce la scăderea cererii pe piaţa muncii.
Î. : Ce aţi modifica în conţinutul unui curs de management ?
R.: Generaţii întregi au fost învăţate cu următorul ciclu: naşterea ideii, dezvoltarea, maturizarea, descreşterea şi moartea ei. Ori, era digitală este caracterizată prin faptul că o idee generează alte idei. Deci, în loc de dezvoltare liniară, a apărut dezvoltarea exponenţială.
Î.: Această teză ar avea şi consecinţe economic- instituţionale ?
R.: Produsul Intern Brut, sub forma actuală, nu mai are capacitatea să măsoare întreaga valoare adăugată. Măsurile sunt diferite. Azi măsurăm creier şi nu muşchi, idei şi nu lucruri. Mărfurile devin digitale: respectiv calitate înaltă, cost nul şi livrare imediată. Primim tot mai multe lucruri gratis, de exemplu: Skype sau Google. Aceste lucruri gratuite nu intră în calculul PIB-ului.
Î.: Într-un anumit fel suntem dezinformaţi ?
R.: Să ne referim numai la români. Am avut şi avem minţi sclipitoare şi în perioada erei industriale, şi acum în era digitală. Aportul acestora cine şi unde le cuantifică ?
Î.: Dacă nu este bun nici capitalismul şi nici socialismul nu se mai poate vorbi de creştere?
R.: Poate ar fi bine să încercăm să gândim mai mult economic şi nu în doctrine. Să nu uităm că cea mai fantastică apariţie este computerul care învaţă. Acest fapt cere apariţia unei noi generaţii de manageri, similar cu managerii ceruţi de revoluţia industrilă. Tehnologia lasă oamenii în urmă şi pierd
