Albert Puşcaşu, băieţelul operat pe inimă, dar chinuit şi de sindromul Lennox, ce dă crize epileptice, dublate de reflux esofagian, poate fi povestea firului de iarbă ce răsare prin stânca dură. După schimbarea medicaţiei, Albert şi-a exprimat emoţiile pentru prima dată în scurta lui viaţă, iar crizele i s-au rărit.

Operat de tetralogie Fallot în Germania, chinuit de sindromul Lennox, băieţelul de 4 ani din Suceava reuşeşte cumva să le înfrângă în bătălii, chiar dacă sfârşitul “războiului” cu ele e încă departe. Schimbarea medicaţiei, de acum două luni, a dus la rezultate bune.

“Pentru prima oară în viaţa lui, a râs şi a plâns. El, care avea chipul imobil, inexpresiv, orice s-ar fi întâmplat”, ne-a spus emoţionată mama lui Albert.

În plus, de la circa 20 de crize epileptice zilnic, a ajuns la “doar” trei, săptămânal. Sigur, va avea nevoie de încă o intervenţie la stomac, dar şi una pe inimă.

Şi-ar fi şi vremea de a face rost, încă o dată, de Gaviscon infant, un pansament gastric de negăsit la noi, ce-l ajută în vindecarea rănii esofagului. Între timp însă, Albert râde. Şi plânge, totodată. Ca-n viaţă...