Vrând-nevrând, majoritatea băncilor va trebui să îşi majoreze capitalul social, forţate de noile reguli Basel III. În plus, îşi vor schimba radical modelul de business, reorientându-se mai mult spre clienţii de retail, în timp ce pentru finanţarea IMM-urilor vor întâmpina dificultăţi.
Greu de crezut până nu de mult, marile corporaţii, clienţii favoriţi ai sistemului bancar, vor trece în planul secund al strategiei de business. Cerinţele noului acord Basel III vor determina băncile comerciale nu doar să îşi mărească acel capital social provenit din fonduri de bază, ci şi să acorde credite şi facilităţi în cu totul alte condiţii decât în prezent. „Structurarea produselor bancare va avea, cel mai probabil, de suferit şi va depinde foarte mult de evoluţia pieţei“, spune Ada Vâlcea, director control risc Raiffeisen Bank. Ea precizează că finanţarea va avea un cost din ce în ce mai ridicat, fapt care va determina regândirea produselor bancare. Este foarte probabil ca retailul să joace un rol din ce în ce mai mare, pentru că vor creşte obligatoriu cerinţele de depozite impuse de Basel III. „Probabil, vom asista la mişcări în evoluţia dobânzilor pasive şi, mai ales, a duratei depozitelor persoanelor fizice“, spune Vâlcea.
Cu ochii mai mult la bursă
O influenţă va avea şi faptul că sistemul corporatist ar putea deveni brusc mai dinamic şi mai deschis la nou. „Piaţa de capital se va dovedi, în curând, un finanţator mult mai ieftin decât băncile“, precizează Ada Vâlcea.
De fapt, principalele modificări pe care le implică trecerea la Basel III vizează monitorizarea riscului de lichiditate. Acesta implică două tipuri de subindicatori: activele lichide pe termen scurt (cash şi titluri de stat) şi activele lichide pe termen mediu. În esenţă, acordul obligă băncile să deţină mai mult cash sau o cantitate mai mare de active lichide pe termen scurt (de maxi
