Motivul principal pentru scăderea populaţiei din România este migraţia, susţin specialiştii. Românii pleacă peste hotare în căutarea unor salarii mai bune.
De ce suntem mai puţini decât în anul 2002; care e motivul pentru care a crescut populaţia în judeţul Ilfov; care
este cea mai educată minoritate etnică din România şi de ce la oraşe trăiesc mai mulţi credincioşi decât la sate? Sunt doar câteva dintre întrebările la care va răspunde serialul „România la radiografie”, o analiză detaliată a rezultatelor ultimului recensământ, ce va fi publicat de „Adevărul” în următoarea săptămână.
Rezultatele ultimului Recensământ al Populaţiei arată faptul că în România au mai rămas doar 20,1 milioane de persoane. Asta în condiţiile în care potrivit recensământului din 1989 ţara noastră avea 23,1 milioane de locuitori. Motivul pentru care populaţia s-a împuţinat este sporul natural negativ, dar mai ales migraţia forţei de muncă. „Dacă scăderea sporului natural nu a fost o surpriză, având în vedere că fusese legalizat avortul, faptul că acum împuţinarea populaţiei vine în proporţie de peste 75% din cauza migraţiei este neaşteptat”, explică preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.
La rândul lui, sociologul Alfred Bulai susţine că guvernanţii ar fi trebuit să înţeleagă în ce fel ne afectează ca naţiune scăderea natalităţii şi să adopte politici pronatalitate.
„Mai puţini oameni într-o ţară înseamnă în primul rând mai puţină forţă de muncă, noi ca naţiune nu mai avem aceeaşi forţă. Dar niciodată în 20 de ani nu s-a preocupat vreun guvern din România de starea natalităţii. Nici nu cred că a fost trecută problema pe vreo listă de priorităţi”, explică Alfred Bulai.
În ceea ce priveşte problema migraţiei, sociologul susţine că pot fi dezvoltate politici publice pentru acest fenomen. „Migraţia a apărut în ultimii şase, şapte ani
