Te rog să primeşti expresia deplinei şi caldei mele compasiuni. Poate nu vei crede, nu ştiu dacă ţi-a spus vreodată, dar l-am cunoscut pe tatăl tău în juneţea mea (şi a lui, deşi ne despărţeau mai bine de zece ani), am fost chiar câteva luni apropiaţi. Era bun prieten cu Nelu Tătaru, colegi la arhitectură. Cred că suntem prin 1964-65. Nelu era căsătorit cu Elena Moisescu, fiica unul demnitar ilegalist (Anton Moisescu).

Familia Moisescu locuia la capătul dinspre Dorobanţi al străzii Grigore Mora, în fosta casă a principesei Ileana. Noi, tot pe Grigore Mora, la numărul 22.

Adrian s-a împrietenit cu sora mea, Rodica (fosta colegă de clasa a Elenei), mă lua cu el pe la meciuri. Aveam 13-14 ani. I se spunea, dacă nu mă înşeală memoria, "Lampa". Îmi dăruise şi câteva caricaturi. Nu ne-am revăzut după 1965, dar i-am păstrat o foarte frumoasă amintire. Nu e nevoie să adaug cât de mult admir desenele sale.

Înţeleg că a fost prieten cu Ticu Burcă. Evident, tatăl tău nu venea din cosmosul rarefiat al nomenclaturii din Primăverii. Dar nu trebuie uitat că acesta nu era închis etanş, că se stabileau prietenii dincolo de "originea socială". Tudi Ştefănescu, nepotul lui Henri Coandă a fost bun prieten cu Alexei Florescu, fiul lui Mihail Florescu, ilegalist faimos, ani de zile ministru şi membru al CC.

Adrian şi Ticu au fost colegi la Arhitectură între 1960 şi 1965. Ticu s-a născut, că şi sora mea Vichi, în evacuare, în toamna lui 1941, în URSS. Au fost colegi de clasa la şcoală rusă (ulterior Petru Groza, azi Tudor Vianu). În "Lumea secretă a nomenclaturii" e o poză din Franţa, într-un lagăr de refugiaţi politici, imediat după plecarea Brigăzilor din Spania, cu mama mea, Galea Burcă (mama lui Ticu) şi o prietenă comună, Sanda Sauvard. Mama şi Galea au fost foarte apropiate. Din ce-am auzit, că elev şi că student, Ticu era băşcăl