Kuala Lumpur, Malaezia
Unde nu-i cap, vai de pașaport
Ne-am înprietenit cu două spanioloaice la Taman Negara, acum o săptămână. Azi le găsim într-o stație de metrou prin KL, umblând bezmetice. Una dintre ele avea o mască disperată pe față, ochii ficși, mersul fără direcție, umerii căzuți. What happened to you? My passport was stolen. And my money. Nașpa. Cum? Păi mi-am lăsat pașaportul pe masă, cu banii în el, peste noapte, și a dispărut. Aha. Pe masă. Ușa ai închis-o? Nu. Banii în el zici, da? Nașpa. And now what? I’m going to the embassy to see what we can arrange. Spor.
Să ne înțelegem, NU e nici o problemă dacă lași pașaportul pe masă. Dar banii trebuie să fie LÂNGĂ pașaport. Cea mai mare prostie este însă să cari pașaportul, banii, cardurile, buletinul, permisul de conducere , aparatul de pozat, Iphone-ul , Ipad-ul și eventual laptopul toate în același rucsac. Clar? Dacă-ți fură careva banii mai ai încă pașaport, se rezolvă cumva. Dacă îți șutește cineva pașaportul, nu ești în fundul gol. Laptop, telefon și Ipad poți să cumperi de la orice colț de stradă. Deci aviz amatorilor. Eu am trei carduri, fiecare card în rucsacul lui. Pașapoartele-ntr-un buzunar, portofelul în altul. Simplu, nu?
………………………………………………………….
Cum se face o teză de doctorat, neplagiată
După aproximativ trei luni de vorbit engleză, ne aruncă un tip cu un SALUT cu accent unguresc în livingroom-ul hostelului de nu ne-am văzut. Salut, prietene, ce-i cu tine?
Ei, bine, prietenul nostru este, după cum el singur zice, pe jumătate român. Orice ar însemna asta. Profesor de sport din Oradea. De sport, da, și are spre 30 ani. A fost un an în Anglia cu un program de teacher exchange, într-un sat de câteva sute de locuitori. A pus ban lângă ban și acum a plecat într-o călătorie ”around the world”. Cu scop precis: studierea condițiilor în care fac sport elevii de
