Sărbătorirea celor două evenimente importante pentru istoria recentă, Ziua Independenţei, pe 27 august, respectiv sărbătoarea Limba Noastră, la 31 august, marchează sfârşitul de vară al fiecărui an.
În cazul Moldovei însă, ultima, cronologic vorbind, ar fi mult mai reprezentativă, deoarece, spre deosebire de independenţa pe care (n)-o avem decât de 22 de ani, limba română maternă o avem de secole.Spre deosebire de alte popoare care au luptat pentru eliberarea naţională pe parcursul istoriei, în Basarabia aspectul lingvistic a jucat un rol esenţial, confirmat şi de imnul de stat actual al Republicii Moldova.
Cauza acestui fapt rezidă în politica sovietică faţă de limba băştinaşilor, prin inventarea artificială a unei alte pseudo-limbi, schimonosirea şi în acelaşi timp limitarea ei, prin impunerea celei ruse. În acest fel, neavând o tradiţie statală spre care să tindă, ori Basarabia nu este decât o parte periferică a Ţării Moldovei, care, la rândul său, formase împreună cu Muntenia ceea ce azi numim România, basarabenii au pus un accent sporit pe aspectul cultural al mişcării naţionale.
Independenţa a venit mai mult ca un dar de la Dumnezeu, odată cu destrămarea iminentă a Uniunii Sovietice, mai ales că este independenţa unui stat tot de sovietici creat. De aceea, legea votată la 31 august 1989 a fost probabil cel mai mare eveniment al mişcării naţionale, o victorie obţinută prin lupte dificile şi nu o racordare la tendinţele generale din fosta URSS, cum au fost suveranitatea şi independenţa.
Şi totuşi, fiind unicul stat cu o asemenea sărbătoare oficială, recent adoptată şi de România din solidaritate cu românii basarabeni, majoritatea moldovenilor încă nu se pot hotărâ ce limbă vorbesc. Dilema "Română vs Moldovenească" a devenit un constant motiv de dispute şi o continuă sursă sigură de capital politic.Numai în Moldova poţi vedea doi oameni care v
