Istoricul american Rachel Maines se referă în cartea „Tehnologiile orgasmului”, la originea vibromasorului sexual, care are o poveste de altfel extrem de interesantă.
După cum nota site-ul lesquotidiennes.com., totul a început atunci când Rachel Maines se uita pe o revistă de tricotaje de la începutul secolului trecut. Istoricul a remarcat, în paginile publicaţiei, o reclamă la o marcă de...vibromasor. „Era o combinaţie ciudată între un fier de călcat şi un picamăr, fără nicio urmă de erotism”, descrie Maines obiectul în cartea sa. După primele cercetări, istoricul american şi-a dat seama că povestea vibratorului de uz sexual este strâns legată de medicină.
Tinereţea şi satisfacţia
Astfel, medicii de la începutul secolului al XX-lea recomandau cu căldură folosirea acestui mod de tratament pentru diversele forme de isterie! Până la apariţia sa, doctorii trebuiau să le maseze manual pe pacientele cu probleme.
La începutul secolului al XX-lea, vibratorul migrează din cabinetele medicale în căminele americanilor. Publicitatea susţinută care lăuda „tinereţea şi satisfacţia” utilizării acestui aparat a făcut ca el să ajungă rapid pe locul V ca vânzări, după maşina de cusut, ventilator, buiotă şi aparatul de prăjit pâine. Folosite discret în acei ani, vibratoarele şi-au pierdut apanajul medical odată cu utilizarea lor în filmele porno ale anilor ’20.
