Oamenii de ştiinţă au folosit celule stem pentru a crea în laborator structuri de mărimea unui bob de mazăre care seamănă, ca dezvoltare şi funcţii, cu un creier uman. Acesta este un model la scară mică pentru a studia bolile de creier care, altfel, sunt foarte greu de cercetat.

Creierul uman este cea mai elaborată structură naturală cunoscută până acum. Aceste „mini-creiere“ sunt, totuşi, imperfecte şi nu reprezintă cu exactitate un creier. Totuşi, structurile, care măsoară aproximativ patru milimetri în diametru, au câteva caracteristici în comun cu un creier uman. Părţi diferite ale „creierului“ interacţionează între ele ca într-un creier normal, deşi nu sunt poziţionate chiar în aceleaşi locuri ca un creier uman, notează „The Wall Street Journal“ (WSJ).

„Putem să le comparăm cu o maşină care are motorul pe acoperiş, cutia de viteze în portbagaj şi ţeava de eşapament fixată în radiator. Te poţi folosi de această maşină pentru a vedea cum funcţionează“, explică Juergen Knoblich, cercetătorul-şef de la Institutul de Biotehnologie Moleculară din Austria.

Această invenţie le va permite cercetătorilor să investigheze în laborator bolile creierului uman, lucru care până acum reprezenta o mare provocare. Bolile creierului, cum este boala Alzheimer, erau studiate pe şobolani, şoareci şi alte animale. Însă existau multe neconcordanţe, creierul uman fiind mult mai complex. Această nouă abordare ar trebui să permită oamenilor de ştiinţă să studieze bolile neurologice prin examinarea ţesutului cerebral care provine de la pacienţi adevăraţi.

Doctorul Knoblich şi colegii săi au descris modul în care au folosit această tehnică de studiere a creierului, bazându-se pe ţesut cerebral prelevat de la un pacient care suferă de microcefalie, o boală genetică care micşorează creierul. Astfel au reuşit să creeze un mini-creier care suferă de a