Deși ministrul Remus Pricopie se plânge că nu-s bani de reformă, Ministerul Educației Naționale își permite să dea cu piciorul la peste 100 de milioane de euro, fonduri europene. Este vorba de 51 de proiecte pierdute, deoarece MEN n-a reușit să selecteze parteneri, transparent, în timp util. O altă poveste românească de șpagă și parandărăt ce se rezumă într-o frază: dacă nu mi-a ieșit șmecheria, să moară și capra educației.

Responsabil de eșec este Gabriel Ispas, un pesedist dubios, protejat al Ecaterinei Andronescu, care, în loc să se dea cu capul de pereți, susține arogant că cele 100 de milioane nu reprezintă o pierdere pentru educație.

Originar din Cochirleanca de Buzău, Ispas a fost concediat de Daciana Ponta, în 2004, de la șefia Agenției Sociale a Studenților pentru nereguli. Din motive asemănătoare a fost dat afară de la banca la care lucra, cu interdicția de a se mai angaja în sistem. În 2009, ca șef al direcției juridice a MEN, a fost acuzat de falsificarea unui ordin de ministru. „Competenței“ sale îi datorează ministerul zecile de mii de procese pierdute în fața absolvenților de la “Spiru Haret”, în scandalul licențelor.

Să revenim, însă, la suta de milioane.

Cronologic, povestea începe în mai, când Autoritatea de Management a POS-DRU a anunțat că urmează să lanseze mai multe linii de finanțare, pe Axele 1 și 2, unde MEN era beneficiar eligibil. Cu acest prilej s-au publicat, spre consultare, condițiile specifice, astfel că cei interesați au putut să-și schițeze proiectele, urmând să le dezvolte după lansarea ghidurilor finale, care a avut loc pe 17 iunie. Atunci a fost stabilit și intervalul de depunere a aplicațiilor, 1-15 iulie. Ulterior, termenul final a fost decalat pentru 19 iulie, 31 iulie și 14 august.

Astfel, pe 17 iunie, Gabriel Ispas și angajații MEN care, presupunem, sunt profesioniști ar fi trebuit să aibă