O analiză comentată în numărul din iulie al British Medical Journal – ediţia în limba română – arată că în Marea Britanie copiii de 10–15 ani văd la televizor cu 10% mai multă publicitate la alcool decât părinţii lor, procent care ajunge la 50% pentru băuturile alcoolice aromatizate (aşa-numitul alcopop). Situaţia este în realitate chiar mai alarmantă, ţinând cont de dezvoltarea reţelelor de socializare – utilizate cel mai frecvent de tineri –, pe care specialiştii în marketing pentru alcool le exploatează cu un impact mai greu de cuantificat decât pentru mijloacele convenţionale. Numeroase studii au dovedit deja că marketingul pentru alcool sporeşte (ne)şansele ca adolescenţii să se apuce de băut ori să bea mai mult, iar autoreglementarea industriei – frecvent folosită de fabricanţii şi vânzătorii de produse nocive ca strategie de evitare a unor reglementări, posibil mai stricte, ale guvernelor – este un eşec. „Interdicţia totală a publicităţii şi sponsorizării pentru alcool“ ar fi deci esenţială. Un alt editorial discută măsurile propuse de două organizaţii medicale britanice ca răspuns la ameninţările la adresa sănătăţii pub Publicitate lice reprezentate de obezitate. Astfel, Colegiul Regal al Medicilor propune, printre altele, dezvoltarea medicinii bariatrice ca supraspecializare, îmbunătăţirea educaţiei medicilor generalişti sau investiţia în cercetarea dedicată identificării unor soluţii farmaceutice şi chirurgicale de tratament – o abordare nesatisfăcătoare, cred autorii articolului. În schimb, Academia Colegiilor Regale ale Medicilor vizează nu atât instruirea clinică şi practică a personalului, cât „mediul propice apariţiei obezităţii, prin încurajarea consumului de alimente nesănătoase şi reducerea activităţii fizice“. Pintre acestea – interzicerea promovării alimentelor nesănătoase în intervalul orar accesibil copiilor, adoptarea unei taxe pe b