S-a încheiat şi a III-a ediţie a Festivalului Bucovina Rock Castle. A avut o zi în plus faţă de ediţiile anterioare, prin urmare mai multe concerte, mai multe trupe, mai mult public. Organizatorii şi-au dat tot interesul. Publicul a fost foarte divers: de la tineri şi foarte tineri entuziaşti la veterani ai genului. În principiu a fost un succes. Sunt de lăudat organizatorii şi eforturile lor de a transforma Festivalul Bucovina Rock Castle dintr-un festival local într-unul de talie internaţională.

Din păcate, doar participarea unor trupe străine nu îl face festival de talie şi importanţă internaţională, mai ales în condiţiile în care prezentatorul, în entuziasmul său nechibzuit, declară una din zilele festivalului (sâmbătă) ca fiind cea mai importantă şi cea mai reuşită, pentru că în ziua respectivă urcau pe scenă cele mai bune trupe şi mai sunt şi româneşti. Într-un festival toate trupele sunt importante, altfel nu ar fi fost invitate. Că unele sunt mai cunoscute ca altele, că unele sunt mai bune ca altele (analiza fiind făcută, desigur, după nişte criterii stabilite sau după bunul plac al fiecăruia) este foarte posibil şi de obicei acest lucru este semnalizat prin ordinea intrării pe scenă. Este o stângăcie de neiertat să declari oficial pe scena festivalului, în timpul desfăşurării acestuia, că ziua respectivă este cea mai „tare”, este o lipsă de respect faţă de toţi ceilalţi participanţi şi faţă de public.

Deranjant este şi faptul că odată stabilit un orar, pare imposibil de respectat. Ba când organizatorii roagă prezentatorul să scurteze prezentările, pentru a reuşi să diminueze decalajele din program (intervenţii nenecesare, care oricum nu se regăsesc în niciun alt festival de renume), rugămintea este declarată către public, dar ignorată, pentru că este clar, foarte important pentru cei veniţi la concerte, din toate colţurile ţării, să ştie ce