Ca orice alt lucru pe care îl întreprinde, premierul Victor Ponta a încercat să-şi transforme vizita de două zile la Chişinău într-o oportunitate de imagine. Astfel, în primul rând, premierul încearcă să-i impresioneze pe cei mulţi care susţin unirea Republicii Moldova cu România, de pe ambele maluri ale Prutului, în perspectiva alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale de la anul. Ponta îşi mai propune să demonstreze că Guvernul pe care îl conduce are viziune, premierul mergând în Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni. Deşi îi pot înţelege logica de om politic, nu pot să nu remarc că în realitate premierului Ponta i s-aîntins o capcană. Spun acest lucru pentru că vizita lui Ponta şi inaugurarea gazoductului s-au suprapus cu Ziua Independenţei Republicii Moldova, sărbătorită pe 27 august. La nivel simbolic, vizita premierului consfinţeşte un proces pe care Moscova se străduieşte să-l legitimeze de zeci de ani : separarea României de Republica Moldova. Basarabia a fost anexată de URSS în vara lui 1940, în urma pactului din 23 august 1939, semnat între Ribbentrop şi Molotov, fiind creată la scurt timp, la ordinul lui Stalin,Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Practic după destrămarea URSS, Republica Moldova trebuia să revină României. Subiectul nu a fost pus însă în discuţie cu Moscova de către politicienii români, RSSM transformându-se în Republica Moldova la 27 august 1991. În schimb, preşedintele de atunci, Ion Iliescu semna în aprilie 1991, la Moscova tratatul de bună vecinătate, colaborare şi prietenie cu URSS, tratat pe care alte ţări estice l-au respins. Plecând de la aceste momente, diplomaţia rusă a început o agresivă campanie pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova faţă de România. În acest sens, a fost modificată Constituţia. Imnul de stat „Deşteaptă-te române” a fost înlocuit cu „Limba Noastră”, iar limba ofici