Mai are preşedintele capacitatea de a judeca lucid implicarea ţării în conflictul din Siria?

Băsescu Traian devine o problemă grea nu doar pentru “intern” ci şi-a extins în mod periculos acţiunile de destabilizare şi în zona politicii externe. Prin pactul de coabitare şia “alocat” decizia în relaţiile internaţionale ale României dar în ultimele luni am fost martorii unui şir de declaraţii periculoase, care au stârnit confuzie în ceea ce priveşte coerenţa politicii externe a ţării.

Dorinţa de a ţine morţiş de scaunul de reprezentare la reuniunile de la Bruxelles a provocat nedumerire în instituţiile Uniunii Europene, Băsescu apelând la Curtea Constituţională pentru a tranşa disputele cu Guvernul. Acum declară că nu are bani pentru deplasarea la sesiunea Adunării Generale ONU, ascunzând adevăratul motiv: lipsa unui program de întâlniri cu liderii unor ţări importante, inclusiv ratarea unui dialog cu reprezentanţii de vârf ai Administraţiei SUA. Izolat în UE şi nebăgat în seamă de cancelariile lumii, Băsescu nu încearcă să vadă cauzele de esenţă ale acestui “tratament”.

El încearcă explicaţii personale, care ocolesc adevărul: liderii care l-au ajutat acum un an să revină la Cotroceni, acceptând tezele “loviturii de stat” şi “fraudei masive la referendum” şi-au dat seama că au fost minţiţi, induşi în eroare. Ca atare îl ocolesc pe prietenul de conjunctură care, apropiindu-se şi de finalul de mandat nu mai este util ci devine doar stânjenitor.

Relaţiile externe ale României sunt tot mai consistente pe linie guvernamentală, cu primul ministru şi ministrul de externe în primul plan al dialogului.

Neacceptând această situaţie, Băsescu Traian încearcă să torpileze, în mod iresponsabil, acţiunile acestor reprezentanţi ai României cu partenerii din NATO, UE sau cu liderii

altor naţiuni.

Când Victor Ponta s-a aflat în Ch