"Responsabilitatea de a proteja", pe care preşedintele francez François Hollande a invocat-o marţi pentru a justifica o eventuală lovitură militară în Siria, nu scuteşte de obţinerea aprobării Consiliului de Securitate, potrivit unor documente ONU, relatează AFP.

Într-un discurs pe teme de politică externă, Hollande a citat "responsabilitatea de aproteja civili" aşa cuma fost ea votată în 2005 de către Adunarea Generală a ONU. El este primul lider care invocă o bază juridică precisă în vederea unei intervenţii militare ca reacţie faţă de presupusa utilizare a unor arme chimice de către Damasc.

Această noţiune, moştenitoare a dreptului de ingerinţă umanitară definit de fostul ministru francez al Afacerilor Externe Bernard Kouchner, a fost aprobată de Adunarea Generală în septembrie 2005 în cadrul unui Summit Mondial la New York.

Ea obligă fiecare stat să îşi "protejeze populaţiile de genocid, crime de război, purificare etnică şi crime împotriva umanităţii".

În Siria, folosirea gazelor toxice împotriva civililor ar putea să fie considerată o crimă de război.

În cazul în care un stat nu îşi respectă obligaţiile de a proteja, un grup de ţări pot "întreprinde o acţiune comună hotărâtă, prin intermediul Consiliului de Securitate" cu scopul de a-l obliga, inclusiv prin forţă, să le respecte, se precizează în documentul final adoptat la Summitul din septembrie 2005. Acest document invocă articolul VII din Carta Naţiunilor Unite care prevede măsuri coercitive pentru a obliga statul respectiv să respecte o decizie a Consiliului de Securitate.

Începând din 2005, Consiliul de Securitate s-a referit la "responsabilitatea de a proteja" în şase rânduri, pentru a justifica recursul la forţă. Acesta a fost cazul Libiei. Rezoluţiile 1.970 şi 1.973 din 2011 au furnizat baza legală a unei intervenţii militare NATO cu scopul de a proteja civili,