Colegii din presa prahoveană au prezentat, în format text şi video, o scenă obişnuită dintr-un cartier ploieştean al anului 2013: Nuntă ţigănească, stradă blocată, urlete, miorlăieli şi hăuleli lătrate la miliarde de decibeli peste limita legală admisă, poliţişti care se scarpină, neputincioşi, sub chipiu, dar şi populaţie românească care tace mâlc, de frica ţiganilor.
Ca să închei repede cu poliţia – să le fie ruşine pentru stilul de abordare. Nu ajungi la un asemenea eveniment şi mai stai la discuţii cu protagoniştii: dacă era un cartier olandez, englezesc, german, poliţistul intra, scotea amplificatorul din priză, mai chema rapid nişte colegi, amenda proprietarul, pe populaţia participantă la chermeză şi, bineînţeles, pe miorlăitorul de la microfon, după care spărgea gaşca: unii la arest pentru 24 de ore, alţii la casele lor. Şi gata! A doua oară şmecherii se gândeau serios dacă-şi mai suflă mucii a jale în microfon.
Până la urmă, a existat un dosar penal pe numele lui Florin Salam sau cum îl cheamă – nu reţin orice biped. Dar restul modelului expus mai devreme nu cred că a fost aplicat, aşa cum ar prevede orice normă de bun-simţ, nu neapărat legislativă.
Sigur că, dacă în orice cartier din vestul civilizat s-ar întâmpla aşa ceva, indivizii care tulburau atât de dizgraţios liniştea comunităţii ar fi fost linşaţi până să ajungă poliţia. La noi, mai domol că ţiganii sunt periculoşi, nu? De ce sunt ţiganii periculoşi? Pentru că autorităţile sunt slabe, punct!
Revenind la ţigani. De ani de zile mă cert cu prietenii având următorul tip de argumente: „bă, au o sută de ani de la ieşirea din sclavie, dacă un copil de rrom se naşte într-o familie de analfabeţi, acesta are, din start, un dezavantaj faţă de un copil român, un tânăr rrom se confruntă cu mii de obstacole create de societate, în urma prejudecăţilor milenare, până ar putea să răzbată, s
