Anunţul făcut de Ministerul Economiei privind reluarea exploatării zăcământului din perimetrul Tulgheş-Grinţieş reaprinde controversele în comunitatea locală.

Exploatarea zăcământului de uraniu din perimetrul Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ), considerat cel mai bogat din ţară după prospecţiunile făcute până acum, generează un nou val de controverse în comunitatea locală, după ce responsabilii Ministerului Economiei au anunţat că acesta va fi redeschis.

Dezbaterile balansează între nevoia ţării noastre de uraniu pentru producţia energiei electrice, nevoia edililor din localităţile învecinate de a încasa taxe mai mari şi îngrijorările privind sănătatea şi starea agroturismului din zonă.

„Vă pot spune că sunt şanse foarte mari de a găsi finanţare pentru deschiderea zăcământului de la Tulgheş - Grinţieş. Nu se va închide mina de la Crucea, judeţul Suceava, ci se va dezvolta un alt perimetru care va îngloba resursa umană şi profesionalismul angajaţilor de la sucursala Suceava“, a declarat Maricel Popa, secretar de stat în Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei. Anterior, a mai existat un proiect de redeschidere în 2009.

Entuziasm printre edili pentru taxele mai mari

Reluarea acestui proiect după ani de discuţii şi planuri ale Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) a fost de natură să-l entuziasmeze pe primarul comunei Grinţieş, Vasile Alexăndroaia.

„Pentru noi e o mină «de aur», nu de uraniu, dacă privim problema din punct de vedere economic. Cum şomajul e mare ca şi în multe alte zone din ţară, iar tinerii sunt plecaţi prin străinătăţuri, redeschiderea minelor ar fi o adevărată salvare. Angajările le vor face cei de la CNU, dar dacă tot e vorba de minele de aici, o să insist ca, prioritar, forţa de muncă să fie recrutată de pe plan local. Într-o primă fază se vorbeşte de vreo 600 de