Nu ne-am propus, în cele ce urmează, decât o prezentare sintetică a datelor existente despre revistele medicale româneşti aşa-zise „ISI“, în fapt incluse în Journal Citation Reports, un produs al companiei Thomson Reuters, o corporaţie multinaţională cu sediul la New York. Compania a achiziţionat în 1992 Institutul pentru Informaţie Ştiinţifică (ISI), fondat de Eugene Garfield în 1960. Revistelor ştiinţifice indexate în Journal Citation Reports li se calculează anual factorul de impact, un parametru obţinut printr-o formulă aritmetică luând în seamă numărul de articole publicate citabile şi numărul de citări, în intervale de timp date. Poate că numărul – mereu în creştere – de publicaţii ştiinţifice a făcut profitabil un astfel de serviciu, prin nevoia de a discerne publicaţiile importante, adică acelea care contează pentru progresul umanităţii, de simpla maculatură. Inevitabil însă, sistemul de cuantificare a impactului şi a influenţei revistelor a fost criticat de diverse poziţii şi au fost propuse diverse variante „îmbunătăţite“. Dispunem, deci, de la jumătatea acestui an, de cea mai nouă ediţie a Journal Citation Reports, cu siguranţă cea mai influentă evaluare a publicaţiilor ştiinţifice. Sunt incluse, în 2013, 10.853 de reviste din 232 de domenii şi 83 de ţări; pentru 379 dintre publicaţii, anul acesta a fost calculat pentru prima dată factorul de impact, iar 37 de reviste au ieşit din listă din cauza unor practici (citări) puse sub semnul întrebării. Factorul de impact publicat în 2013 este valabil pentru anul trecut. România figurează cu opt publicaţii din domeniul medico-farmaceutic: Acta Endocrinologica (Bucharest) (factor de impact 0,450, în creştere),Chirurgia (0,777, în creştere), Farmacia (0,578, în scădere), Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases (1,855, în creştere), Revista Română de Bioetică (1,000, în creştere), Revista