După un an cu recolte mai mari ca în trecut, nici fermierii nu îşi freacă mâinile calculând profituri de excepţie, şi nici consumatorii nu simt că scăderea abruptă a preţurilor a ajuns până la ei. Care sunt cauzele?
Anul agricol bun a adus în România mai multe scandaluri decât veşti bune, scoţând la iveală distorsiuni grave în funcţionarea pieţelor, de care autorităţile sunt vinovate în mare parte. Într-un an în care ministrul agriculturii a anunţat o creştere a producţiei de grâu-secară cu aproape 40%, la 7,3 milioane de tone, raportări considerate exagerate de unii agricultori, în condiţiile în care seceta din ultima perioadă a afectat o parte din recoltă, preţurile au scăzut la poarta fermei în medie cu 25%, existând şi fermieri care au vândut mai ieftin cu 40% faţă de anul trecut. „Scăderea preţului este firească într-un an cu producţii în creştere. Neobişnuit este însă faptul că la noi a scăzut mult mai mult decât pe pieţele externe. De aceea am declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor“, a declarat, pentru Capital, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Instituţia a efectuat, săptămâna trecută, controale inopinate în 12 locaţii, la 10 traderi de cereale: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera şi United Grain. Inspectorii de concurenţă au ridicat documente şi au căutat informaţii în computere (inclusiv în conversaţiile pe e-mail), în încercarea de a găsi probe care să arate dacă s-a constituit un cartel pentru stabilirea preţurilor.
Acuzaţii fără precedent, dar doar la adresa marilor traderi străini de cereale, a făcut, tot săptămâna trecută, şi preşedintele Traian Băsescu, afirmând că diferenţele între preţurile de achiziţie sunt foarte mici, de doar un euro la tona de grâu. Piaţa est