Pentru a-l salva pe fostul șef al serviciilor secrete, Croaţia a introdus o lege care amnistiază orice crimă comisă înainte de 2002.
Abia intrată în Uniunea Europeană, Croația se află intr-un conflict juridic si instituțional cu Germania, precum si cu Comisia Europeană, executivul de la Bruxelles.
Este vorba de așa-numita "lege Perković" adoptată recent de Parlamentul croat, de la numele fostului șef al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perković, un croat, căutat în Germania pentru asasinarea unui disident iugoslav pe teritoriul ei.
Pentru a-l salva pe Perković, Croatia a introdus exact inainte de aderarea la UE o lege care amnistiază orice crimă comisă inainte de 2002.
Fără o asemenea lege, Croația ar fi fost obligată, ca membru UE, in virtutea existenței Mandatului de Arest European, să extrădeze orice prezumptiv criminal cerut de o altă țară a UE.
Asasinarea lui Stjepan Đureković pe teritoriul Germaniei Federale (Germania de Vest, RFG) in 1983 a facut ca pe capul lui Josip Perković, șeful serviciilor secrete iugoslave de atunci, sa rămână un mandat de arestare pe care, pentru a nu-l executa, Parlamentul croat a introdus respectiva lege cu exact trei zile inainte de aderarea la UE, anul acesta în luna iulie.
Croația, deși a trecut printr-o schimbare de regim care a înlocuit vechea castă politică ieșită din partidul nationalist de dreapta HDZ, fondat de răposatul Franjo Tudjman, prin actualul partid socialist, a rămas dominată in profunzime, precum majoritatea țărilor est-europene, de vechile structuri ale serviciilor secrete. Faptul că Parlamentul croat a putut vota o lege specială pentru a salva un fost șef al serviciilor secrete nu este așadar o surpriză. Mai degrabă, vechii membri occidentali ai UE crezut că în cazul Croației nu se va repeta greșeala deja făcută cu România si Bul
