Se împlinesc 45 de ani de la momentul în care, în noaptea de 20 spre 21 august 1968, se producea un fapt care a zguduit întreaga Europă, dacă nu cumva şi lumea - Cehoslovacia era invadată de trupele Pactului de la Varşovia, în frunte cu Uniunea Sovietică. A doua zi, aproape de orele prânzului, un alt episod al istoriei, la fel de amplu, are loc în Bucureşti. Conducătorul statului, Nicolae Ceauşescu, rosteşte un discurs considerat, pe de-o parte, vârful carierei sale politice, iar pe de altă parte un act de curaj prin care România deschidea o fisură în angrenajul blocului comunist din Europa de Est. Motiv pentru care liderul de la Bucureşti va fi apreciat, în anii următori, de Occident.
Arhivele româneşti şi ale NATO vorbesc. Cele ruseşti încă tac
A rămas până azi o controversă a istoriei, legată de acelaşi an 1968, anume că ţara noastră s-a aflat în pericol de-a fi invadată. Nu e român, dintre cei care au trăit acele vremuri, care să nu-şi amintească de zilele când la tot pasul se vorbea de război, şi mai ales că vin ruşii peste noi. Am fi avut oare soarta Cehoslovaciei? Ceea ce se ştie cu precizie este că Pactul de la Varşovia a concentrat în jurul României, în toamna lui 68, zeci de divizii din toate categoriile de arme. Puteam fi atacaţi din aer, de pe uscat şi dinspre Marea Neagră. Trupe ostile erau şi la vest, şi la sud, dar mai ales în nord şi est. Arhivele arată că invadarea României era programată pentru ziua de 22 noiembrie 1968. Deşi părea să fie pregătită de război împotriva României, Uniunea Sovietică n-a apăsat totuşi pe trăgaci. Dacă documentele militare ale României şi NATO s-au deschis deja, cu privire la acel moment, în schimb, arată istoricii români, seifurile ruseşti cu datele anului 1968 rămân în continuare sub lacăt. Poate că tocmai la Moscova există răspunsul la întrebarea - de ce nu ne-a atacat URSS în 1968? Teama ruşilor faţă de
