- Editorial - nr. 168 / 29 August, 2013 Intre aceste doua entitati teritoriale este o diferenta mare. Tara reprezinta teritoriul locuit din vechime de un anumit grup etnic aflat numeric intr-o majoritate absoluta si careia i se confera numele acestuia: romanii - Romaniei; bulgarii - Bulgariei, ungurii - Ungariei etc. Imperiul constituie un conglomerat de state format prin ocupatie, dintr-unul dominant si altele dominate, conduse de un imparat. Cu alte cuvinte, Ungaria Mare a secolelor XI-XV si, apoi, Imperiul austroungar de dupa 1867 nu pot fi inscrise decat in cea de-a doua categorie de formatiuni statale, adica in cea a imperiilor, intrucat in componenta acestui teritoriu ungurii nu detineau ca pondere nici majoritatea simpla, ei numarandu-se mult sub 50 la suta, mai precis 44 la suta din totalul populatiei acestuia, cu exceptia spatiului de azi al Ungariei propriu-zise. Este un paradox faptul ca, inainte de a avea o tara, ungurii au fost risipiti intr-un imperiu. Asadar, atunci cand cineva are in vedere refacerea Ungariei Mari, intentia se refera la reconstituirea imperiului si nu a tarii, Ungaria, care, de fapt, ea exista, doar din 1918, fiind locuita majoritar de unguri. Cand au venit in Europa, la 896, evident, ungurii nu-si cunosteau viitorul. El a depins nu numai de ei, ci foarte mult de conditiile locului, care, trebuie spus, erau destul de precare. Feudalismul, caracterizat printr-o puternica faramitare teritoriala, dupa pofta unui feudal sau a altuia (in Germania de atunci functionau 300 de statulete, iar pe teritoriul Romaniei, o multime de voievodate, tari si tinuturi), a constituit un factor extrem de favorizant pentru cuceririle in forta, iar ungurii, organizati in hoarde, in jurul unei capetenii, aveau aceasta forta de penetrare. Drept dovada, dupa o pauza de refacere in Campia Panonica, nu le-a fost extrem de greu sa-i ia pe europeni, de la est la v