Un traseu care combină comori de artă şi arhitectură renascenstistă şi barocă poate fi urmat pe ruta Casa Wolphard-Kakas - Palatul Bánffy - Biserica Sfântul Mihail - Biserica Piariştilor - Biserica Reformată
de pe strada Kogălniceanu.
Traseul a fost parcurs de un grup de circa 30 de clujeni pasionaţi de istoria oraşului, ghidaţi de istoricul de artă Kovács Zsolt (foto), cu ocazia Zilelor Maghiare ale Clujului. Este un traseu nerecomandat celor care nu au minime cunoştinţe de istoria artei.
Traseul, a explicat ghidul, este constituit de fapt din două părţi distincte, care se suprapun şi întreţes. Este vorba despre perioada Renaşterii transilvănene, care a ţinut din secolul XVI până la sfârşitul secolului al XVII-lea, momentul instaurării dominaţiei habsburgice, care a adus după sine barocul, adică tocmai subiectul celei de-a două părţi a traseului.
Primul exemplu de Renaştere de pe acest traseu se găseşte chiar în Piaţa Unirii, mai exact pe latura sudică a acesteia, fiind vorba despre şirul de case amplasate între fosta primărie şi clădirea BNR. „Sunt case de burghezi, ridicate în stil tipic renascenstist, dar care ulterior au fost modificate. Toate aveau la parter un gang şi două ferestre, iar la etaj patru ferestre. Erau case de burghezi înstăriţi, nu de nobili", a explicat Kovács Zsolt.
Casele sunt ridicate în perioada în care Clujul era supranumit „oraşul-comoară", iar localnicii se străduiau să îi ţină departe pe nobili de oraş. În acest sens exista o lege locală potrivit căreia dacă un nobil cumpăra o casă în oraş, el ajungea pe picior de egalitate cu orăşenii, urmând să fie judecat de instanţele acestora, nu de cele nobiliare. „Era o epocă de mare prosperitate în oraş, când, în urma ocupării Ungariei Centrale de otomani, rute importante de comerţ treceau prin Cluj-Napoca, spre Viena sau Cracovia. Pe de altă parte, pe lângă negusto
