Siria a devenit în ultimele zile cea mai fierbinte zonă de pe glob. Atât presa occidentală, cât şi cea arabă scriu despre un război inevitabil care se anunţă a fi de proporţii. Scenariile sunt dintre cele mai diverse, devreme ce actori ca SUA, Rusia şi Marea Britanie, împărţiţi aparent în două mari tabere, se grăbesc să-şi desfăşoare forţele în apropierea frontierelor republicii arabe. Pe ultima sută de metri Washingtonul a renunţat la orice inhibiţie şi a anunţat că va interveni pe cont propriu, ca în recentele exemple din Irak şi Afganistan, pe fondul blocajului diplomatic instalat atât în birourile ONU, cât mai ales între părţile implicate deja în conflict. Totuşi, în spatele uşilor închise se negociază retragerea unor state din problema siriană.
Toate conflictele mari au avut în spate un pretext. În cazul sirian pretextul pentru intervenţia militară ar putea deveni atacul chimic de la periferia Damascului. Interesant este că, potrivit Bloomberg, Maher al-Assad, şeful Gărzii Republicane şi fratele președintelui sirian, este suspectat de autorizarea unilaterală a atacului cu gaz neurotoxic, a precizat un responsabil ONU. Confuzia este alimentată şi de afirmaţia Carlei del Ponte, membru al Comisiei ONU pentru drepturile omului în Siria, potrivit căreia responsabilii nu sunt oficialii de la Damasc, ci rebelii sirieni, conform mărturiilor unor martori oculari.Mai mult,ambasadorul sirian la ONU Bashar Jaafari a anunţat că zeci de militari sirieni au fost atacaţi în incidente separate şi au inhalat gaze toxice şi a solicitat o anchetă.
SUA, din nou jandarm
Americanii merg pe cartea atacului chimic chiar dacă unii experţi insistă pe faptul că SUA sunt interesate să doboare regimul Bashar al-Assad în scopul impunerii unui sistem proamerican. Casa Albă a anunţat că intervenţia militară în pregătire este o reacţie la încălcarea normelor internaţionale şi